|
Poporul cu un bec în gură |
|
|
|
Număr de afişări: 397
|
Cristian Bădiliţă despre un film de Igor Cobileanski
|
|
Duminică, 28 Februarie 2010 00:00 |
|
Banul a ajuns obsesia oricărui român.
Sărac ori bogat. Desculţ ori încălţat (majoritatea încălţaţilor de azi sunt desculţi). Civil ori în sutană. Cu sau fără epoleţi.
Prost ori deştept. Cult ori incult. Ministru-cerşetor ori cerşetor-ministru. Banul a ajuns cartea de identitate a românului. Carnetul lui de sănătate. Test unic de inteligenţă. Paşaport pentru lumea cealaltă. Banul este ADN-ul naţional. El ne fixează pe orbita vieţii. Din prima secundă a existenţei sale pe pământ românul gândeşte „parai”, mănâncă orice, până şi becuri, pentru un cec semnat de Mamona. Dacă un anume Isus Cristos s-ar rătăci azi prin România ar contempla cel mai bizar spectacol imaginat vreodată de Nefârtat: un întreg popor străduindu-se din răsputeri să mestece becuri becuri becuri milioane de becuri explozive pentru a-şi putea agonisi bani de-o înmormântare decentă cu lumânări.
Pe adresa http://www.youtube.com/watch?v=Y6h_-_bQVR4 urmăriţi filmul-parabolă al lui Igor Cobileanski, When the lights go out.
Despre regizor: http://cobileanski.blogspot.com
|
Autorul articolului: Cristian Bădiliţă despre un film de Igor Cobileanski